Poţi să ai un accident vascular cerebral şi tu să nici nu ştii

Nu, nu ne referim la unul major, pentru că atunci centrii nervoşi, precum cei motori sau cei nervoşi, sunt afectaţi şi acest lucru se observă întrucât fie nu mai putem vorbi, fie nu ne mai putem mişca.

În cazul unui accident minor, schimbările sunt extrem de greu de observat şi nu există neapărat consecinţe imediate, fiind afectate zone ale creierului care nu coordonează funcţii precum cele amintite.

Dacă însă eşti nervos şi nu ai neapărat un motiv sau dacă ai dificultăţi de concentrare ori nu suporţi zgomote pe care înainte le ignorai ar fi bine să consulţi medicul.

Ar trebui, de asemenea, să ne îngrijoreze şi dacă ne amorţesc brusc faţa, braţele sau picioarele, mai ales pe o parte a corpului, dacă avem tulburări de vedere sau ameţeală ori dacă ne pierdem echilibrul şi avem dureri de cap severe.

Din nefericire, cele mai multe persoane care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele şi nu ştiu ce trebuie să facă în astfel de situaţii.

Un raport al publicaţiei Stroke arată că 70% dintre pacienţi nu au ştiu ce li s-a întâmplat şi mai puţin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat.

Printre persoanele cu mare risc de a face un atac cerebral sunt cele agresive şi nervoase.

Potrivit cercetărilor, şi depresia poate creşte şansele unui atac cerebral cu 30% din cauza predispoziţiei persoanei depresive de a aduce o viaţă dezordonată, poate de a şi fuma sau de a mânca în exces ori de a neglija să facă mişcare.

De asemenea, persoanele depresive nu merg la medic pentru controale de rutină, iar glicemia şi tensiunea arterială anormale şi netratate pot deteriora starea de sănătate.

Somnul insuficient, este demonstrat, cresc şansele de acccident vascular cerebral, iar sforăitul din timpul somnului e foarte probabil să aibă legătură cu apariţia sindromului metabolic, factor de risc, de asemenea, pentru atacul cerebral, dar şi pentru bolile de inimă ori de diabet.

Nu neglija migrenele, mai ales dacă sunt însoţite de vedere înceţoşată sau cu pete albe. Acesta poate fi semnul că ai o circulaţie a sângelui defectuoasă, deci un risc crescut de accident vascular.

Şi inima ne poate da indicii că riscăm un atac cerebral dacă avem un ritm cardiac neregulat, bătăi rapide ale inimii sau mult prea lente şi o respiraţia grea, asociată cu durerile în piept. Toate aceste simptome ne pot anunţa că suferim de fibrilaţie atrială, care creşte riscul unui atac cerebral.

Cum prevenim

Specialiştii recomandă să fim atenţi la ce punem în farfurie. Este bine să consumăm alimente bogate în potasiu, precum stafide, banane, suc de roşii, dar şi legume proaspete, peşte, carnea slabă (curcan, pui) şi produsele lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi.

Potasiul, spun specialiştii, în cantităţi recomandate, poate reduce cu 20% riscul de accident vascular cerebral.

Nu neglijaţi mişcarea! Fie că vorbim de plimbări, fie că mergem la sala de sport avem nevoie de cel puţin 20 de minute de mişcare în aer liber.

Asta înseamnă aproape două ore de mişcare pe săptămână, ceea ce reprezintă un risc mai mic cu aproximativ 40% de a face un atac cerebral, potrivit unui studiu.

Uleiul de măsline ajută la normalizarea tensiunii arteriale, spun medicii, astfel că şi riscul de a face boli cardiovasculare scade. Potrivit unui studiu un consum regulat de ulei de măsline scade riscul de AVC cu aproape 40%. .