Dureri de cap, tulburări de vedere, ameţeli, slăbiciune musculară, mai întâi la nivelul braţelor, apoi şi al picioarelor… O singura boala poate provoca toate aceste probleme

Literal, spondiloza inseamna rigidizarea sau fixarea unor blocuri osoase de coloana vertebrala, in urma unor modificari degenerative la nivelul coloanei vertebrale.

Specific spondilozei este aparitia pintenilor ososi si degenerarea discurilor intravertebrale.

Totalitatea modificarilor caracteristice spondilozei, in zona coloanei vertebrale, sunt frecvent mentionate ca osteoartrita.

Spondiloza coloanei vertebrale lombare se refera la modificarile degenerative cum ar fi osteoartrita si degenerarea discurilor intravertebrale in partea inferioara a spatelui.

Spondiloza poate fi localizata, atat in partea superioara sau cervicala a coloanei vertebrale, dar poate afecta si coloana vertebrala lombara.

Spondiloza lombara si cea cervicala sunt cel mai frevent intalnite.

Spondiloza toracica nu determina simptome.

Spondiloza lombosacrala este spondiloza care afecteaza, atat coloana vertebrala lombara, cat si coloana vertebrala sacrala.

Exista mai multi termeni medicali care suna similar cu spondiloza si sunt adesea confundati cu aceasta, inclusiv:

Spondilita – inflmatia uneia sau a mai multor vertebre, cum ar fi spondilita anchilozanta, o artrita inflamatorie a coloanei vertebrale. Aceasta este diferita de spondiloza, intrucat spondiloza este degenerativa in timp ce spondilita este inflamatorie.

Spondiloliza – fisurarea sau ruptura portiunii superioare a unei vertebre si arcul sau superior, fiind un defect de ostificare ce predispune la spondilolistezis, din cauza instabilitatii coloanei vertebrale.

Spondilolistezis – miscarea inainte sau inapoi a corpului uneia dintre vertebrele lombare sau, pe sacrum.

Ca atare, coloana vertebrala nu este aliniata in mod normal.

Spondiloza deformanta – presupune cresterea de osteofite sau ciocuri osoase in jurul unui disc intravertebral degenerativ al coloanei vertebrale.

Stenoza spinala – ingustarea canalului spinal. Aceasta ingustare a canalului spinal limiteaza spatiul necesar maduvei spinarii si nervilor. Presiunea asupra maduvei spinarii si nervilor, din cauza spatiului ingustat, provoaca durere, amorteala si furnicaturi.

Cauzele spondilozei si factorii de risc

Spondiloza este un fenomen specific imbatranirii. Cu inaintarea in varsta, oasele si ligamentele coloanei vertebrale se uzeaza si se formeaza osteofite (osteoartrita).

Discurile intravertebrale degenereaza si se slabesc, fapt ce paote duce la hernie de disc si umflarea discurilor. Spondiloza este frecvent intalnita. Simptomele conditiei sunt deseori raportate intre varstele 20-50 de ani.

Semne si simptomele spondilozei

Multe dintre persoanele diagnosticate in urma radiografiilor cu raze X, cu spondiloza, nu au niciun simptom. De fapt, spondiloza lombara este prezenta la 27-37% dintre persoanele fara simptome. La unele dintre persoane, spondiloza cauzeaza dureri de spate si dureri de gat din cauza compresiei nervoase (nervi presati sau ciupiti).

Compresia nervului este provocata de discurile bombate si de pintenii ososi de pe suprafata articulatiilor, care determina ingustarea cavitatilor din care nervii ies din canalul spinal.

Chiar daca pintenii ososi nu sunt destul de mari pentru a presa sau ciupi direct un nerv, umflarea discurilor poate declansa inflamatii locale si sensibilizarea nervilor de la nivelul coloanei vertebrale.

Hernia de disc poate impinge ligamentele existente la nivelul coloanei vertebrale si poate cauza dureri. Cand nervii sau noi vase de sange sunt stimulate sa creasca in dimensiuni ca urmare a presiunii, poate sa rezulte durerea cronica.

Local apar durerea, sensibilitatea si spasmele musculare.
Simptomele spondilozei sunt localizate in zona afectata, de obicei, spate sau gat.

In cazul in care o hernie de disc ciupeste un nerv, durerea se poate manifesta zi de zi.

O hernie de disc mai grava, la nivelul coloanei vertebrale lombare, poate cauza compresie a unui nerv si durere locala, care se depalseaza in jos pe picior. Aceasta se numeste sciatica.

Durerile de spate cauzate de bombarea discurilor se accentueaza atunci cand bolnavul sta multe ore in picioare sau in sezut, cand se apleaca inainte si, se imbunatatesc in timpul mersului sau cand este modificata pozitia dureroasa.

Durerile de spate din cauza osteoartritei fatetelor articulatiilor, se inrautatesc in timpul mersului si cand bolnavul sta in sezut si, se amelioreaza cand se apleaca inainte.

Simptomele de amorteala si furnicaturi pot fi resimtite in cazul in care este blocat un nerv. Cand un nerv este grav lezat, apare si slabiciunea extremitatilor. Daca hernia de disc preseaza maduva spinarii posibil sa apara mielopatia caracterizata de prezenta amortelilor, furnicaturilor si a slabiciunii.

De exemplu, daca un disc este herniat destul de serios si este localizat in zona coloanei cervicale, acesta ar putea cauza mielopatie cervicala si s-ar putea manifesta amorteala, furnicaturi, slabiciune in zona bratelor si, eventual a picioarelor.

Cele mai bune metode de tratament pentru spondiloza sunt prin fizioterapie, care ajuta la combaterea durerilor, redorii si retractiilor, ajutand la stabilizarea procesului degenerativ.

Se obtine si tonifierea musculaturii vertebrale si moblitatea coloanei cervicale. Tratamentele ajuta indirect si la remiterea durerilor de cap si migrenelor generate de spondiloza.

Terapiile practicate sunt diverse si se utilizeaza protocoale specifice, care includ:

Laserul – aceasta terapie cu lumina laser are rol antialgic, antiinflamator, relaxeaza musculatura si edemul (umflaturile).

Terapia cu curent diadinamic urmareste un efect decontracturant, vasodilatator si antiinflamator.

Terapia cu ultrasunete decontractureaza prin incalzire, stimuleaza sistemul nervos, are efect antiinflamator si antagic, realizeaza un efect fibrinolitic, cu limitarea degenerarii locale.

Terapia cu curenti interferentiali are, de asemenea, efect de stimulare trofica, motorie nervoasa, dar si miorelaxanta si antiinflamatoare.

Pentru a avea efect, curele de fizioterapie se fac in pachete de cate 8-10 sedinte consecutive, de doua ori pe an, preferabil prin internare in clinici specifice, mai ales in sezonul rece, pentru a evita diferentele mari de temperature post procedura, deplasarile, etc.

In plus chiar se recomanda ca o astfel se sedinta sa fie urmata de masajul terapeutic, manual sau electric, prin aparatura cu softuri special de electrostimulare si masaj.

Masajul urmareste calmarea si relaxarea musculaturii spatelui, combaterea contracturilor dureroase musculare, redarea mobilitatii articulatiilor vertebrale, stimularea circulatiei, tonifierea musculaturii paravertebrale.

Dupa masaj se pot executa exercitii de kinetoterapie, articulatiile si musculature fiind stimulate si “incalzite”, deci mai usor de mobilizat.

Exercitiile si gimnastica speciala

Miscarea ajuta la activarea circulatiei, mai ales la nivelul discurilor vertebrale, rehidratarea lor, ameliorarea durerii, mentinerea sau redobandirea fortei musculare si a mobilitatii coloanei.

Exercitiile se fac sub supravegherea unui kinetoterapeut. Ideal ar fi ca sedintele sa dureze 15-20 de minute pe zi si constau in miscari lente, incepand de la simple ridicari si aplecari ale barbiei, mainilor, cu protejarea articulatiei umerilor, si abia in partea a doua fiind continuate cu rotiri usoare ale gatului, cefei, trunchiului sau bratelor.

Se pot executa stand pe scaun, in picioare, apoi intins pe o saltea, la sol, pe burta, la inceput cu barbia sprijinita pe maini.

Culcat pe spate, pacientul poate executa ridicari ale capului, bratelor, rulari usoare, fara a pune presiune pe zona occipitala, ci maxim pana la nivelul omoplatilor.

De asemenea, flexii ale genunchilor si babiei simultan la piept, precum si exercitii ale bratelor, cu ridicari drepte sau laterale, cu ajutorul unui bat lung, urmarind miscarea acestuia cu privirea.
Tot de bat ne putem ajuta pentru ridicarea bratelor in picioare, sau pe scaun.

Nu detaliem aceste exercitii aici intrucat, desi se pot accesa si viziona foarte usor zeci de exemple pe youtube, de exemplu, personal, cred ca cel mai bine ar fi ca exercitiile sa fie perosnalizate si corectate macar la inceput, de catre un kinetoterapeut, in functie de stadiul de degenerare vertebrala a fiecaruia si mai ales de de pozitionarea si dezvoltarea osteofitelor in raport cu tesutul medular.

Procedurile pot fi completate cu acupunctura, presopunctura, o hidratare atenta si o dieta sanatoasa, eventual reglarea greutatii spre normoponderabilitate, daca este cazul.