Descoperiri recente! Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea

Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința.
Prof. dr. Constantin Dulcan, descoperiri recente despre CREIER: cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos?

Prof. dr. Constantin Dulcan:

1. Primul pas: să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru

Constantin Dulcan despre intelepciune

Creierul nostru, văzut microscopic, arată ca un cer înstelat.

Cunoaștem astăzi că neuronii au și ei posibilitatea de a se reface. O parte din ei, nu toți. Într-o manieră extrem de inteligentă, din 100 de celule, între 3 până la 4 luni, 50 de celule devin neuroni care se împart în două. Toate lucrurile funcționează cu + și -, cu excitație și inhibiție, 25 de neuroni vor fi dedicați funcției de excitabilitate, 25 funcției de inhibiție. Întrebarea este: cine îi numără?

Cine numără albinele dintr-un stup, în care ele își refac exact atât cât au pierdut? Iată ce înseamnă inteligența din natură.

Tot ceea ce gândim noi și tot ceea ce ni se întâmplă are o reprezentare în diferite zone din creier.

Unui tânăr căruia după 6 luni i s-au grefat alte mâini, aria din creier responsabilă de coordonarea acestora a revenit la normal – aceasta în situația în care, după accident, respectiva arie migrase către altă zonă din creier.

Sunt lucruri foarte noi pe care le aflăm despre creier. Au toate acestea importanță? Colosală.

Legăturile din creier, în boala Alzheimer, se rup, și atunci omul care trebuie să vorbească nu mai are coerența lucrurilor.

Nu mai poate duce o idee până la capăt. De pildă, dacă am văzut o imagine, creierul meu trebuie să o transporte din zona frontală către lobul occipital. Dacă legăturile dintre aceste zone din creier sunt alterate, nu se mai poate face acest transfer.

„Ce-ai văzut ieri la spectacol?” sau „ce-ai văzut ieri în oraș?”. Iar răspunsul este: „Nu mai știu”. De ce nu mai știe omul? Pentru că pur și simplu legăturile din creier sunt întrerupte.

Nevăzătorii învață Braille pentru că lobul parietal, care percepe sensibilitatea, este dublat ca funcționalitate. Lobul occipital → Lobul parietal (Braille). Lobul prefontal are funcționalitatea mărită atunci când nevăzătorul aude sunetele.

Cei care nu aud au limbajul gesturilor: Lobul Temporal → Lobulobul occipital – se dublează vederea ca funcție.

Prin antrenament noi ne putem forma, utiliza, funcționalitatea noastră.

2. Pasul doi: adăugarea de noi rețele neuronale

Neurogeneza – crearea de noi retele neuronale

Cântatul la pian favorizează dezvoltarea ariei din creier responsabilă de coordonarea degetelor. S-a spus unor oameni să imite apăsarea clapelor, după o partitură, fără apăsarea efectivă a claviaturii și s-a văzut că zona degetelor, din creier, este din nou augmentată, favorizată de imitația gestului.

Dar în momentul în care au fost puși să imite fără partitură, nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul pur și simplu nu a putut fi mințit. Ce importanță are asta?

Să învățăm ce putem face cu noi. Iată ce putem face cu noi! De pildă, se știe că violoniștii au partea care lucrează pe coarde mult mai dezvoltată decât cealaltă.

ESTE VORBA DE ANTRENAMENTUL ORICĂREI ÎNSUȘIRI PRIN IMAGERIE MENTALĂ.

Începem să ne imaginăm un lucru, să-l vedem cu mintea în realitatea lui, și creierul nostru se antrenează și preia această funcție ca și cum ar fi reală. Reacțiile noastre la imaginație sunt aproape de cele reale.

Din studiile lui Richard Davidson, aflăm că gândurile, cuvintele, ideile, conceptele, emoțiile, sentimentele, în funcție de semnificația lor, și ele au proiecții în creier. Iar fiecare dintre acestea, dacă sunt noi, creează o nouă rețea în creier.

Așadar, dacă noi ne antrenăm, dacă citim, învățăm o nouă limbă străină sau învățăm noțiuni noi, se adaugă rețele noi neuronale și atunci putem spune următorul lucru:

CREIERUL SE MODELEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE CEEA CE GÂNDIM, SIMȚIM ȘI FACEM. CREIERUL ESTE CEA MAI PUȚIN RIGIDĂ STRUCTURĂ DIN CORPUL NOSTRU. ÎN PERMANENȚĂ SE REFACE ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL.

Sunt lucruri extrem de noi. El pur și simplu adaugă noi neuroni în funcție de antrenamentul pe care-l avem. Iar aceasta este una din condițiile prin care noi putem să rămânem cât mai mult tineri. Este o temă prezentă în conferințele mele, și anume cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos.

UNA DINTRE CONDIȚII ESTE ANTRENAMENTUL. CREIERUL ESTE CA UN MUȘCHI. DACĂ NU-L FOLOSEȘTI, SE ATROFIAZĂ.

3. Pasul trei: sentimentele pozitive produc hormonii stării de bine

Secretia oxitocinei in creierul mamei

În funcție de semnificația lor, gândurile, cuvintele, emoțiile, sentimentele, sunt procesate în arii diferite din creier. Dacă îi spui unui om – Te iubesc – atunci lobul frontal stâng preia informația mai mult decât lobul frontal drept.

Dacă invers, îi spui – Te urăsc – această informație este trimisă de două, de 4 ori mai încet către lobul frontal drept și nu în cel stâng, ca și cum creierul ar refuza pur și simplu această stigmatizare. Asta este valabil pentru toate sentimentele pe care le putem avea.

Gândirea pozitivă înseamnă iubirea, compasiunea, empatia, credința, calmul, iertarea, optimismul.

Iubirea, știm că este una dintre prerogativele, dacă vreți, porunca esențială a lui Iisus. Dar poate că noi suntem prea moderni să mai spunem că ne iubim semenii. Haideți să spunem măcar: ne acceptăm semenii.

Iisus aduce două lucruri pe care nu le-a adus niciunul dintre învățătorii lumii, din acest motiv pentru mine este de departe cel mai mare învățător al lumii, pentru că el este singurul care aduce porunca iubirii și a iertării. Iubirea înseamnă iertare. Neiertarea înseamnă război, conflict, moarte.

Dacă, spre exemnplu, vrei să-ți vindeci o boală, fără optimism nu faci nimic. Iată de ce este așa de important.

DIN PUNCT DE VEDERE BIOCHIMIC, TOATE ACESTE SENTIMENTE DEVIN HORMONII BUNEI DISPOZIȚII: DOPAMINĂ, ENDORFINE, OXITOCINĂ. ACEASTA DIN URMĂ A FOST NUMITĂ MOLECULA ÎNȚELEPCIUNII ȘI A MORALEI.

Molecula oxitocină intervine în relația dintre mamă și fiu, pentru că imediat ce s-a născut copilul, secreția de oxitocină devine prevalentă și astfel intensitatea iubirii pentru nou-născut este foarte mare.

Oxitocina este prezentă, de asemenea, într-un cuplu de îndrăgostiți, într-o prietenie.

În înțelegerea semenilor noștri, în stările de pace, de liniște, oxitocina este neuro-hormonul care mediază aceste lucruri la nivel de sinapse, un lucru extrem de impotant.

Gândirea pozitivă determină întărirea sistemului imunitar, favorizează neurogeneza, mărește energia vitală, crește longevitatea și aduce un tegument frumos și sănătos.

STRESUL, FURIA, REDUC SUBSTANȚIAL NUMĂRUL DE NEURONI ȘI NE TREZIM MAI TÂRZIU CĂ NU MAI ȘTIM CUM NE CHEAMĂ.

Toate guvernele dictatoriale din lume își stăpânesc oamenii prin frică. Ce rost credeți că au toate aceste vești nefericite care se propagă tot timpul?

Se scumpește lumina, la iarnă o să fie frig, o să bată vântul. Cine îi învață pe aceștia să prezinte astfel de știri, de unde vin ordinele acestea? Cei mai mulți oameni se îmbolnăvesc din cauza stresului.

Gândirea negativă înseamnă ura, invidia, lăcomia, furia, răutatea, îndoiala, pesimismul, depresia, frica, mânia, furia. Acestea înseamnă altceva d.p.d.v. biochimic, și anume hormonii de stres adrenalină, nonadrenalina și cortizol.

Când se adaugă testosteron se ajunge deja la violență. Aceștia se găsesc în cantitate normală, dar în stare de stres secreția lor este excesivă. Cortizolul întreține hipertensiunea și tahicardia.

Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte de a adormi. Noaptea se materializează gândirea.

Prof.dr.Constantin Dulcan

1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei

Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă este vorba de oamenii care merg la serviciu sau de gospodinele de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu. Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă, dacă nu o refacem la jumătatea zilei, atunci consumăm energie din propriile noastre structuri.

Este extrem de important să ne refacem la jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar simplul fapt că poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod, fie culcat pe spate, neîncercând să te gândești la nimic, decât să îți golești mintea.

Dacă vei face asta, zi de zi, vei vedea că ajungi să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp.

Ritmul firesc este altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți. Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie. Veți vedea că respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie. Acest lucru este extrem de important pentru sănătatea noastră. Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.

2. Alegerea înțeleaptă a cuvintelor

Nu uitați, toate cuvintele pe care le aveți în minte ne programează. Dacă noi mereu spunem că îmbătrânim, atunci chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program. Sunt cuvinte pe care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire, îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne programează pe negativ.

3. Exercițiul imaginației

Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o imagine care vă corespunde vârstei care vă convine și încercați să o păstrați permanent în minte.

4. Postura și respirația corectă

Nu mergeți cocoșați. Este nevoie doar să duceți umerii în spate. Dacă mergeți cocoșați cutia toracică este sufocată. Astfel cantitatea de oxigen care intră în plămâni va fi diminuată.

DACĂ TOATE ACESTEA LE FACEȚI DIN JOI ÎN PAȘTE, LE FACEȚI DEGEABA. PERMANENȚA ESTE CEA CARE RIDICĂ STRUCTURILE DIN NOI ȘI NU MODUL „DIN CÂND ÎN CÂND”.

Așadar, gândurile, sentimentele, cuvintele noastre devin propria noastră ființă. În funcție de semnificația lor, bună sau rea, este în beneficiul sau în pierderea noastră.