La ce oră spun specialistii ca este indicat să bem cafeaua și de ce

Publicitate

Deși mulți dintre noi suntem tentați să bem cafeaua imediat ce ne trezim, oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea din Bethesda, Maryland, spun că cel mai bine e să o bem între 9.30 şi 11.30.

Explicaţia este că substanţa de bază din cafea – cofeina – interacţionează cu un hormon-cheie pentru reglarea ceasului nostru intern şi pentru menţinerea stării de alertă – cortizolul, potrivit „The Telegraph“. Nivelul cortizolului în organism este ridicat în mod natural imediat ce ne-am trezit dimineaţa şi poate să rămână ridicat vreme de încă o oră după ce ne-am dat jos din pat.

Cea mai mare cantitate de cortizol se regăseşte în corpul nostru între orele 8.00 şi 9.00 dimineaţa. Prin urmare, în acest interval nu avem nevoie de ajutoare. Organismul poate deveni imun la cafeaua de dimineaţă.

De-abia după aceea intervine nevoia de cafeină, care are rolul de a stimula producţia de cortizol în organism în momentul în care ea, în mod natural, scade, spune neurocercetătorul Steven Miller. El argumentează că dacă bem cafea atunci când nivelul cortizolului este deja crescut, organismul tinde să dezvolte rezistenţă la cafeina respectivă.

Mai precis, pentru a-şi face efectul, vom simţi nevoia să bem o cafea mai tare sau să creştem cantitatea de cafea.

„Unul dintre principiile-cheie ale farmacologiei este utilizarea medicamentelor la momentul oportun al zilei, când organismul îl poate procesa optim.

Altfel, putem dezvolta rezistenţă la tratamentul respectiv şi vom avea nevoie de doze mai mari“, subliniază neurocercetătorul. „Pe lângă vârful nivelului de cortizol dintre orele 8.00 şi 9.00 dimineaţa, mai există încă două astfel de momente ale zilei: între prânz şi ora 13.00 şi între 17.30 şi 18.30“, completează specialistul.

Beneficiile cafelei:

1. Cafeaua ajuta la combaterea depresiei

Un studiu efectuat de Institutul National de Sanatate din SUA a descoperit ca persoanele care beau in medie patru cesti de cafea pe zi sunt cu 10% mai putin predispuse depresiilor, decat cele care nu consuma niciodata cafea.

Intrucat efectul in cauza nu s-a putut observa in urma consumului altor bauturi cofeinizate (bauturi acidulate, de pilda), responsabila cu starea pozitiva de spirit nu este cofeina, ci antioxidantii din boabele de cafea.

2. Cafeaua reduce predispozitia catre suicid

Un studiu de amploare efectuat de Harvard School of Public Health a scos in evidenta o statistica impresionanta consumul de 2-4 cesti de cafea pe zi reduce predispozitia spre suicid a barbatilor si femeilor cu pana la 50%.

Pe de alta parte, un studiu finlandez pune in prim plan efectele excesului de cafea asupra sanatatii mentale. Rezultatele cercetarii in cauza arata ca persoanele care beau intre 8 si 9 cesti de cafea pe zi prezinta o susceptibilitate crescuta catre comiterea actului suicidal, comparativ cu bautorii cumpatati.

3. Cafeaua ajuta la reglarea activitatii hepatice

Publicitate

Mai multe studii de specialitate sugereaza ca un consum zilnic de cafea poate ajuta ficatul sa isi autoregleze functiile. Cercetatorii Clinicii Mayo din SUA au descoperit ca, prin aportul zilnic de cafea, se poate reduce riscul dezvoltarii colangitei sclerozante primare, o boala autoimuna rara care produce ciroza hepatica, insuficienta hepatica si chiar cancer hepatic.

O alta cercetare efectuata pe un esantion de 125,000 de participanti arata ca persoanele alcoolice care beau o ceasca de cafea pe zi isi reduc cu 20% sansele de a dezvolta ciroza alcoolica.

4. Cafeaua este un stimulent puternic al creierului

Cafeaua creste substantial randamentul cerebral si fizic, fiind folosita de multi atleti inainte de intrarea in competitii. Cofeina creste numarul acizilor grasi care circula in fluxul sanguin, sporindu-se astfel performanta sportiva.

5. Cafeaua reduce riscul dezvoltarii diabetului de tip II

Potrivit publicatiei Science Daily, consumul a 3-4 cesti de cafea pe zi poate fi asociat cu 25% mai putine sanse de dezvoltare a diabetului de tip II. Cercetatorii nu au reusit sa formuleze o explicatie concreta a fenomenului, desi s-a putut observa faptul ca acidul clorogenic din cafea inhiba raspunsul precoce al glucozei si insulinei.

6. Cafeaua reduce riscul imbolnavirii de Parkinson si Alzheimer

Exista suficiente dovezi stiintifice care atesta eficienta cafelei in prevenirea instalarii bolilor neurodegenerative. Un studiu a demonstrat ca bautorii de cafea au cu 60% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer si dementa, iar o alta cercetare in domeniu sustine ca aceasta bautura reduce riscul de dezvoltare a bolii Parkinson cu 32%-60%.

Neurocercetatorul Chuanhai Cao, reprezentant al Universitatii din Florida de Sud, motiveaza eficienta cafelei prin faptul ca o doza suficienta de cofeina in organism inhiba secretia unei proteine numite beta-amiloid, care se acumuleaza la nivelul celulelor cerebrale ale suferinzilor de Alzheimer.

Odata cu inaintarea in varsta, proteina devine tot mai dificil de metabolizat. Excesul de beta-amiloid deterioreaza celulele creierului, de aceea cofeina este utila in eliminarea lui.

7. Cafeaua creste nivelul de inteligenta dobandita

Cafeaua blocheaza neurotransmitatorii creierului asociati cu somnolenta, imbunatatind temporar functia cognitiva. Timpul de reactie, vigilenta, atentia si gandirea logica, toate functiile complexe ale creierului asociate cu inteligenta dobandita, ating un randament superior sub efectul consumului de cafea.

8. Cafeaua poate reduce riscul dezvoltarii cancerului de piele

Pe langa toate celelalte beneficii ale cafelei pentru organism, se numara si un risc diminuat de dezvoltare a carcinomului cu celule bazale, cel mai comun tip de cancer cutanat.

Un studiu din anul 2012, efectuat de Spitalul de Femei din Brigham si Harvard Medical School, si-a anuntat rezultatele culese de pe urma unei cercetari extinse pe o perioada de 20 de ani, asupra unui esantion de 112,897 de barbati si femei.

Publicitate
Cumpara cartea